Crema de zahar ars- reteta copilarie

Zilele trecute as fi mancat ceva dulce, dar nu stiam ce… sunt intr-o perioada in care nici ciocolata, nici prajiturile si aproape nimic dulce nu-mi prieste, asa ca mi-a trecut prin cap sa incerc un desert pe care nu l-am mai facut de cativa ani, crema de zahar ars <3 .

Este un dulce al copilariei, daca ii pot spune asa, mami facea des , asa ca n-am stat pe ganduri si m-am apucat de treaba.

Reteta este aceeasi pe care o folosea si mami:

– 10 oua

– 15 linguri potrivite de zahar : 10 pentru crema si 5 pentru caramel

– o esenta de rom (puteti pune de vanilie, e in functie de preferinte)

– 1 litru lapte

Pentru inceput, in cratita care merge la cuptor am pus cele 5 linguri de zahar la topit pana a devenit maro, dar mare grija sa nu stea prea mult pe foc ca apoi devine amar. Dupa ce s-a topit am luat cratita de pe foc si am distribuit uniform caramelul, pe peretii acesteia si apoi am lasat-o la racit.

Intre timp m-am apucat de compozitie : Am batut ouale spuma, apoi am adaugat cate  o lingura de zahar pana ce le-am terminat, esenta de rom si laptele , in tot acest timp n-am oprit deloc mixerul. Am amestecat in continuare cateva minute, dupa care am turnat totul in cratita tapetata cu caramel. Ador sunetul acela de caramel intarit care ‘scrasneste’ , crantz crantz cum ii zice piticul meu.

In mod normal, trebuie pusa in cuptor o tava cu apa peste care se pune cratita , insa eu am ceva probleme cu al meu cuptor si am pus-o simplu, pe gratar, fara a o pune in bain marie. A stat in cuptor in jur de 70-80 minute, n-am mai apucat sa o pun la rece asa cum era si normal, s-a mancat aproape calda 🙂

Vizual- estetic, poate nu este cea mai reusita, insa gustul nu se compara cu nimic altceva. A fost delicioasa!

Consider ca este desertul cel mai simplu si usor de facut , dintre toate, chiar mai simplu decat clatitele :))

Sunt curioasa dupa ce reteta faceti voi crema de zahar ars, caci am vazut ca mai nou se face cu pastai de vanilie, coji de portocala, diferite siropuri, si-as vrea sa incerc si altceva, dar sa merg la sigur 🙂

Daca va place aceasta reteta a copilariei mele, distribuiti!

 

 

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: